Skip to content

Filozofia crestina si nasterea stiintei

25/11/2013

De ce stiinta s-a nascut stiinta in Europa crestina? De ce nu in alta parte si de ce nu in alta epoca? Desi multi oameni de astazi cred ca religia impiedica dezvoltarea stiintei, acest lucru pare adevarat doar pe jumatate. Unele religii intr-adevar impiedica dezvoltarea stiintei, dar este acest lucru valabil despre credinta crestina?

Stiinta nu a aparut ca si disciplina in antichitatea greco-romana, in epoca de aur a Mesopotamiei si nici in China sau Japonia. De ce in Europa si America cu traditii iudeo-crestine? Nu afirm ca stiinta nu ar fi aparut niciodata in absenta crestinismului, dar pur si simplu nu gasesc dovezi istorice care sa ma faca sa cred ca exista alta religie care sa fi incurajat stiinta asa cum a facut-o crestinismul.

Nu afirm ca inainte de crestinism nu ar fi existat stiinta, ci ca inainte de crestinism au existat doar eforturi si realizari sporadice in stiinta, fara dezvoltari semnificative si fara inflorirea unui adevarat univers al cercetarii stiintifice. Aceasta inflorire nu a avut loc in Mesopotamia, Egiptul faraonilor, Grecia antica, sau Arabia musulmana, desi toate aceste epoci au fost marcate de o anumita descoperire sau contributie stiintifica (roata, scrisul, matematica, samd).

Motivul pentru care stiinta ca disciplina nu s-a dezvoltat in acele epoci este, in mare parte, datorat faptului ca acele culturi – atat cea greco-romana, cat si cele asiatice – au impartasit anumite aspecte filosofice comune, pe care noi crestinii le grupam sub categoria „paganism.”

Care au fost ideile paganismului care au impiedicat aparitia stiintei? Iata cinci dintre ele:

1. O perspectiva ciclica a timpului – in lipsa unei perspective lineare a timpului oamenii se concentrau pe exercitiile spirituale care le dadeau sanse mai bune pentru revenirea in natura prin reincarnare, nu pe studierea cauzelor si efectelor intr-un cadru de timp liniar

2. Explicatii astrologice pentru fenomenele naturale – ceea ce se intampla in natura si societate era pus pe seama astrelor si zodiilor

3. Deificarea naturii – anumite aspecte din natura erau zeificate: soarele era un zeu, stelele erau zei, pana chiar si vacile indienilor; diversele forme de panteism afirma ca intreaga lume naturala este un zeu;

4. Negarea naturii – unele perspective filosofice pagane priveau natura ca ceva inerent rau, asa ca nu trebuie sa privim la natura ci la lumea idealurilor (vezi Platon); studiul stiintific este considerat o disciplina inutila

5. Natura arbitrara si capricioasa a zeilor – legile naturale sunt frecvent suspendate de o multime de zei si energii care se cearta unii cu altii si sunt capriciosi in relatia lor cu oamenii; cum mai poti sa tragi concluzii pe termen lung referitor la ce se intampla in natura?

Spre deosebire de aceste aspecte, credinta crestina catolica, ortodoxa si protestanta, ofera numeroase aspecte care incurajeaza oamenii spre studiul stiintific. In aceste traditii crestine au existat oameni care au deviat de la invatatura crestina sub influente pagane (amintite mai sus) dar punctele de mai jos se refera la credinta comuna, oficiala si dreapta, credinta afirmata de Biblie, apostoli si parintii bisericii.

Desi multi azi spun ca Evul Mediu a fost intunecat, un studiu istoric mai atent va releva faptul ca toate universitatile de renume din Europa au fost inceput in perioada Evului Mediu. In acest Ev Mediu „intunecat” oamenii au pus bazele scolilor europene care au dus la aparitia Renasterii: oamenii ce au studiat in acele scoli au fost preocupati nu doar cu religie si filosofie ci si cu arta si stiinta, au redescoperit scrieri si realizari anterioare, adaptandu-le si imbunatatindu-le, construind pe bazele anterioare si redresand Europa dupa caderea Imperiului Roman si invazia popoarelor migratoare.

Credinta crestina a facilitat nasterea stiintei moderne si continua sa o incurajeze prin cel putin 12 aspecte:

1. Cosmosul este o realitate distinct si obiectiva. In credinta crestina exista o distinctie clara intre Creator si creatie. Dumnezeu nu este parte din lumea creata si nimic din ce este creat nu il contine in vreo masura pe Dumnezeu. Natura este ceva complet distinct si diferit de persoana si esenta lui Dumnezeu. Asadar, spre deosebire de paganismul mai sus amintit, pentru crestini natura este un obiect potrivit pentru cercetarea stiintifica.

2. Legile naturii sunt caracterizate de ordine, tipare exacte si regularitate. Desi crestinii cred ca Dumnezeu poate sa intervina in mod miraculos in natura prin moduri necunoscute noua, toti crestinii afirma faptul ca ordina naturii si tiparele pe care le cunoastem reflecta perfectiunea si credinciosia lui Dumnezeu: stim ca Dumnezeu a stabilit modul de functionare al lumii naturale si stim ca ne putem astepta ca gravitatia sa functioneze si maine ca si azi, impreuna cu toate celelalte legi ale naturii; intelegerea predictibilitatii ne ofera un climat potrivit ca sa dezvoltam studiul stiintific si sa fim linistiti ca ce stabilim azi prin studiul nostru nu va fi modificat maine prin „capriciul” zeilor care schimba universul de pe o zi pe alta.

3. Legile naturii sunt uniforme in intreaga natura. Comform credintei crestine nu exista nici triungiuri ale bermudelor si nici locuri mistice: gravitatia, fotosinteza, si orice alt mecanism natural poate fi gasit peste tot in natura in masura in care conditiile si resursele din acel loc permit inflorirea vegetatiei, supravietuirea animalelor, samd. Exista un singur Dumnezeu care a creat intregul Pamant si care guverneaza intreaga natura; nu exista „sectoare” diferite cu zei diferiti care au facut reguli diferite.

4. Cosmosul fizic este in mare masura inteligibil. Dumnezeu a creat natura ca o casa pentru oameni si ne invita sa o cunoastem. Inca de la inceput, Dumnezeu l-a insarcinat pe Adam cu un proces stiintific de cunoastere si denumire a animalelor pe care le gasea in jurul sau.

5. Lumea naturala este buna, valoroasa si demna de un studiu amanuntit. Spre deosebire de filosofiile greco-romane si asiatice, credinta crestina afirma ca tot ce a fost creat este bun si desi a fost pervertita prin caderea in pacat, natura inca reflecta atributele lui Dumnezeu si este darul lui Dumnezeu pentru oameni. Materia nu este ceva rau, ci ceva bun, inventat si creat de insusi Dumnezeu, o valoare pe care o putem aprecia si o putem studia. O astfel de afirmatie ar fi fost considerata culmea prostiei in filosofiile greco-romane, dar si in culturile asiatice ale antichitatii.

6. Deoarece natura nu este divina, poate fi studiata in mod rational si nu este un obiect de inchinare religioasa. Paganii convertiti la crestinism au incetat sa se inchine naturii si au inceput sa o priveasca ca pe un dar al lui Dumnezeu pentru ei, un dar care poate fi folosit cu eficienta atunci cand este inteles in profunzime.

7. Oamenii poseda abilitatile necesare pentru a descoperi Universul. Cercetarea stiintifica este posibila pentru ca oamenii au abilitatile necesare. Aceste resurse de cunoastere se afla deja in posesia lor si pot sa inceapa sa le foloseasca in mod sistematic.

8. Dumnezeu a creat oamenii cu capacitatea de a cauta si a strange informatii pentru a testa ipotezele pe care le au asupra naturii. Credinta crestina considera ca ratiunea si celelalte capacitati umane sunt darurile lui Dumnezeu; astfel, stiinta nu este un exercitiu mistic sau paranormal ci descoperirile stiintifice au loc in mod natural atunci cand oamenii intrebuinteaza capacitatile primite de la Dumnezeu ca sa inteleaga natura creata de Dumnezeu.

9. Libera vointa a creatorului si diversitatea naturii face ca metoda empirica sa fie necesara pentru intelegerea naturii. Dumnezeu a creat lumea naturala impodobind-o cu frumusete si diversitate, din dragostea lui pentru noi: materia nu a aparut din „conflictul zeilor” (asa cum se intampla in mitologiile greco-romane) ci din dragostea pe care Dumnezeul suveran o are pentru poporul sau. Dumnezeu ca si creator liber a creat diversitatea naturala, iar oamenii trebuie sa cunoasca aceasta diversitate prin experienta si experimentarea pe care o au in lumea creata.

10. Dumnezeu incurajeaza stiinta prin imperativul dat oamenilor sa stapaneasca natura. Atunci cand omul a fost asezat in gradina Eden, Dumnezeu l-a insarcinat cu conducerea si administrarea creatiei. Omul trebuie sa fie stapan asupra acestei „case globale” care a fost daruita de Dumnezeu, conducere care face necesara cunoasterea si dezvoltarea abilitatilor necesare pentru administrarea eficienta si eficace.

11. Oamenii de stiinta au nevoie de virtutile care sunt parte a legii morale din Biblie: onestitate, corectitudine, discernamant, determinare in cautarea adevarului. Aceste virtuti nu pot fi dovedite cu ajutorul stiintei ci fac parte din presupozitiile morale pe care oamenii de stiinta le imprumuta (uneori subconstient) din modul e gandire crestin pentru a isi poate duce la indeplinire efortul stiintific.

12. Fundamentul devotional al gandirii crestinilor pentru gloria lui Dumnezeu au incurajat dezvoltarea educatiei si au facilitate aparitia stiintei. Cunoasterea naturii si dezvoltarea stiintei a devenit pentru crestinii secolului XVI-XVII o vocatie din partea lui Dumnezeu, un mod prin care il slujesc si se inchina lui Dumnezeu, ascultand de mandatul pe care l-au primit de la El de a cunoaste si a adminsitra natura.

Ar fi fost posibila aparitia stiintei fara fundamentul cladit de credinta crestina? Un posibil raspuns este negativ. O societate captiva filozofiilor pagane nu ar fi reusit sa faca distinctiile enumerate mai sus.

Material pregatit cu ajutorul cartilor lui Kenneth Samples

Anunțuri
6 comentarii leave one →
  1. Mircea permalink
    09/12/2013 8:14 pm

    Ateii exista, dumnezeu nu.. 🙂

    • 18/12/2013 4:24 pm

      Mircea, cum poti sa stii ca tu existi sau ca cei din jurul tau exista cu adevarat? Cum poti sa ai incredere in experienta si simturile tale? Cum poti sa dovedesti ca ce experimentezi tu este adevarat si nu este o iluzie? De ce as crede experienta ta dar nu as crede consemnarile istorice conforme cu ceea ce au vazut si au auzit autorii Bibliei care au consemnat viata si lucrarea lui Iisus Hristos? Daca as nega ca ei au vazut si au auzit acele lucruri, de ce as crede ca tu existi?

      • Robotu' de Serviciu permalink
        18/12/2013 7:04 pm

        Poti avea mai multa incredere in existenta ta decat in cea a zeilor pentru ca existenta ta este imediat testabila, iar ceaa zeilor nu (este mai improbabila).
        Da, putem fi in Matrix, sau un creier intr-un borcan (ipoteza solipsista) dar intr-un final trebuie sa existe un suport pentru entitatea care pune intrebarea („eu” – in caz contrar intrebarea nu a fost pusa); zeii in schimb sunt chiar mai improbabili in acest context.

        P.S. Dar despre consemnarile istorice ale celor ce l-au vazut/auzit pe Mohamed ce spui?

      • 18/12/2013 8:25 pm

        Domnule Robot,
        Nimeni nu neaga existenta lui Mahomed 🙂 Mahomed este un personaj istoric care a intreprins diverse lucruri atestate istoric; ceea ce noi crestinii negam este faptul ca lui Mahomed I s-a aratat un inger care in secret I-a trimis mesaje. Sunt numeroase motive istorice in baza carora negam pretentia lui Mahomed. Spre deosebire de Coran si revelatia pretinsa de Mahomed, Biblia este inradacinata in istorie iar evenimentele relatate nu s-au petrecut in ascuns ci in prezenta a sute si chiar mii de martori care au fost in viata in timpul in care s-au scris cartile Noului Testament.
        Pot sa am incredere in existenta mea pentru ca presupun validitatea simturilor mele. In baza acestei presupozitii am incredere in ochii mei atunci cand vreau sa trec strada. Tot asa, am incredere in dovezile si marturiile istorice ale mortii si invierii lui Iisus Hristos precum si in consemnarile cuvintelor sale.

  2. Robotu' de Serviciu permalink
    19/12/2013 12:59 am

    Domnule Mihai,
    Nimeni nu neaga existenta lui Isus. Isus este un personaj istoric care a intreprins diverse lucruri atestate istoric; ceea ce noi crestinii negam este faptul ca Isus este fiul lui Dumnezeu. Sunt numeroase motive istorice in baza carora negam pretentia lui Isus. Spre deosebire de Biblie si revelarea lui Isus, Coranul este inradacinata in istorie iar evenimentele relatate nu s-au petrecut in ascuns ci in prezenta a sute si chiar mii de martori care au fost in viata in timpul in care s-au scris Surele.
    Pot sa am incredere in existenta mea pentru ca presupun validitatea simturilor mele. In baza acestei presupozitii am incredere in ochii mei atunci cand vreau sa trec strada. Tot asa, am incredere in dovezile si marturiile istorice ale mortii si invierii lui Iisus Hristos precum si in consemnarile cuvintelor sale.

    • 19/12/2013 4:39 am

      Domnule Robot,

      Nu am cum sa continui discutia cu dumneavoastra deoarece afirmatiile pe care le faceti releva faptul ca sunteti in necunostinta de cauza cu privire la continutul Coranului si continutul Bibliei, precum si aparitia acestora. Un singur exemplu: Coranul nu prezinta evenimente istorice ci doar o insiruire de zicale.

      O zi buna!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: